Ghid pentru tubul de colectare a sângelui cu vid: tipuri, ordine de extragere și erori

Precizia diagnosticului de laborator depinde de faza pre-analitică, unde tub de colectare a sângelui cu vid joaca un rol esential. Aceste tuburi sunt proiectate cu aditivi specifici și niveluri precise de vid pentru a asigura raportul corect sânge-aditiv, care este esențial pentru rezultatele testelor valide. Selecția sau manipularea necorespunzătoare a acestor tuburi reprezintă aproape 70% din toate erorile pre-analitice din laboratoarele clinice. Acest ghid detaliază diferențele funcționale dintre tipurile de tuburi, ordinea obligatorie de extragere și tehnici practice pentru a minimiza respingerea probei din cauza hemolizei sau coagulării.

Aditivi pentru tuburi de decodare și coduri de culoare

Fiecare culoare a tubului de colectare a sângelui în vid corespunde unui aditiv chimic specific care păstrează proba de sânge pentru anumite teste. Folosirea unui tub greșit poate duce la interferențe analitice catastrofale, cum ar fi scurgerile de potasiu din celule sau chelarea calciului.

Aditivi comuni și funcțiile lor

Înțelegerea mecanismului fiecărui aditiv ajută la depanarea problemelor de exemplu. De exemplu, EDTA funcționează prin chelarea calciului pentru a preveni coagularea, făcându-l ideal pentru hematologie, dar inutil pentru studiile de coagulare.

Ordinea critică a extragerii

Ordinea în care sunt umplute tuburile de colectare a sângelui în vid nu este arbitrară; este conceput pentru a preveni contaminarea încrucișată a aditivilor între tuburi. Transferul chiar și a unor cantități microscopice de aditiv poate denatura rezultatele în mod semnificativ. De exemplu, transferul EDTA într-un tub chimic va determina valori fals scăzute de calciu și potasiu ridicate.

Comandă recomandată standard CLSI

1. Sticle de hemocultură: Desenat mai întâi pentru a menține sterilitatea și a preveni contaminarea florei pielii.
2. Albastru deschis (citrat): Tuburile de coagulare trebuie umplute complet pentru a menține raportul sânge-aditiv de 9:1.
3. Tuburi de ser (roșu/aurie/tigru): Include activatori de cheaguri și separatori de gel.
4. Heparina (verde): Folosit pentru testele de chimie cu plasmă.
5. EDTA (lavanda/roz): Anticoagulant puternic care poate afecta coagularea și funcția trombocitelor dacă este transferat.
6. Inhibitori glicolitici (gri): Trasat ultimul pentru a evita contaminarea cu fluor a altor teste enzimatice.

Abaterea de la această ordine este o cauză principală a respingerii probei în laboratoarele cu volum mare. Urmați întotdeauna protocolul specific furnizat de laboratorul dvs., deoarece unele îndrumări instituționale pot varia ușor în funcție de platformele de testare.

Prevenirea hemolizei și a erorilor de probă

Hemoliza, ruperea globulelor roșii, eliberează conținut intracelular în ser sau plasmă, interferând cu multe teste. Este cel mai frecvent motiv pentru respingerea specimenului. Tehnica adecvată cu tubul de colectare a sângelui cu vid este esențială pentru a preveni acest lucru.

Ajustări de tehnică

• Evitați ace de ecartament mic: Utilizarea unui ac mai mic de calibrul 22 crește stresul de forfecare asupra celulelor sanguine, provocând hemoliză. Folosiți ace de calibrul 21 sau 22 ori de câte ori este posibil.
• Amestecarea corectă: Întoarceți ușor tubul imediat după extragere. Agitarea puternică provoacă hemoliză mecanică. Asigurați-vă că aditivul este amestecat cu sângele pentru a preveni microcheaguri.
• Integritatea vidului: Nu folosiți tuburi expirate. În timp, vidul se poate degrada, ducând la umplere insuficientă. Un tub de citrat subumplut, de exemplu, va produce rezultate inexacte de coagulare din cauza excesului de anticoagulant în raport cu volumul de sânge.
• Uscarea cu alcool: Lăsați antisepticul cu alcool să se usuce complet înainte de puncție venoasă. Alcoolul rezidual poate pătrunde în ac și poate hemoliza proba.

Considerații privind depozitarea și transportul

Odată recoltat sângele, stabilitatea analiților depinde de condițiile adecvate de depozitare și transport. Întârzierile în procesare pot modifica nivelurile de glucoză, tensiunile gazelor și morfologia celulară.

Limite de timp: Serul sau plasma trebuie în general separate de celulele din interior 2 ore de colectare. Dacă separarea imediată nu este posibilă, păstrați sângele integral la temperatura camerei pentru testele de coagulare și refrigerat (2-8°C) pentru majoritatea testelor chimice, dacă nu se specifică altfel.

Analiții sensibili la lumină, cum ar fi bilirubina și vitamina B12, necesită ca tuburile să fie învelite în folie de aluminiu sau plasate în tuburi de colectare a sângelui sub vid de culoare chihlimbar pentru a preveni fotodegradarea. Verificați întotdeauna cerințele de transport cu laboratorul de primire pentru a asigura integritatea probei la sosire.